Ochiul tău plângea dur a păcat,
Alergam către infinit plus unu,
În noaptea în care am plecat,
Și nu s-a mai întors niciunu'.

Erai flăcău în căutare de motive,
Eram fetiță și nu voiam nimic,
Dansam pe romanțe negative
Ca și cum mi-ai fi un inamic.

Meschin, mă rotunjeam spre tine,
Tu plecai fruntea, încruntat,
Te marginea o lacrimă în sine,
Și lăsai privirea, încurcat.

Satanic, în zbor desfac aripile,
Mă îngreunez pe trei genunchi,
Pierzându-mă între toate chipurile
Ce ieri formau un singur trunchi.

Îmi întorc privirea a mia oară,
Iar tu te pierzi în răsărit,
Mă prinzi fugar de-o aripioară,
Și fugi cu tot cu dorul întărit.

Unde mă duci nu mai contează,
Unde-am ajung, neimportant.
De nu mai poți, abandonează
Acest joc străbun, reconfortant.