Flămând
tot strânge în cupe
verdele crud, mișcător,
în dimineți de iarbă înflorind.

Creșteri ciudate în cercuri de ceață
ape grăbite cheamă pe râuri.

Se rup de cer nopți și-i deschid
minții puterea să-i crească
ș-o urcă pe trepte înalte,

de-i rămâne timpul flămând,
să iubească verdele-verde
în păduri cu plămâni
de aer curat,

unde-și botează copacii și-i ninge.