Doar ea, Andreea, simte când sunt trist,
Când nu mai pot, îmi dă putere să rezist,
Dorul de ea când mă cuprinde,
Un foc imens în mine se aprinde.

Doar ea, Andreea, are ceva special,
Ochii superbi, gurița mică și-un zâmbet ideal,
Orice prințesă cât ar fi de mare,
Cu Andreea nu are asemănare.

Doar ea, Andreea, plânge pentru mine,
Vede că fără ea nu-mi este deloc bine,
Îmi spune să fiu aproape de ea,
Că fără mine nu mai poate rezista.

Doar ea, Andreea, m-a purtat în suflet mereu,
Când am plecat de lângă ea, s-a rugat la Dumnezeu,
Să mă întorc la ea că sunt tot ce are,
Că-n viața ei, fără mine, nimic n-are valoare.

Doar ea, Andreea, mă iubește cu adevărat,
Relațiile celelalte aproape n-au contat,
Eu am pus suflet pentru fiecare,
Dar lipsa de respect, din partea lor, a fost prea mare.