gândul meu trece ca o curgere de râu
pe sub o melodioasă punte dintre ieri și azi
înțelege limbajul frunzelor ce cad
în ritmul pașilor din seri
de la capătul propriului meu pasaj

voi fi mâine
ecoul unei voci ce-și cere necontenit dreptul la iubire
în acordurile unui moment de fantezie al toamnei
cu miraculoșii ochi
din mine ca și o poezie

în vârful picioarelor se apropie vremea focului viu
al vântului hoinar
ca și gândul din pragul mâinilor împreunate
într-o rugă spre unicul cer
o inimă pentru ea
pentru mine același cer

un vers pentru tine dimineața mea
privește cum cresc aripile albastre
cu timp și sunet în tăcere
cu suflet și trup în alte tăceri
departe sau aproape clapele cuvintelor mele
sunt aici
ești acolo
în poemele mele.