dintr-o bucată
incompletă din luminișuri
și abisuri totodată
iubesc ca un străin
inertul titirez de lut
pe deasupra îmi croiesc
un șort de heliu care s-ar vinde
pe-o planetă poate
contează m-am regăsit
în cea mai groasă pătură
cu o andrea un străin
nu voi afla până unde
se întind memoriile în vechile fire
nedespicate acelea
în jurul cărora se învârt liliecii
miliarde poate socotind
unu plus unu adesea dă zero
grade un zero nedeslușit arghirofil
care șifonează străinul cunoscutul
și pe celălalt miliard