mă trezesc cu tine în gând
din inimă parcă iese o flacără
pleoapele se desprind greu
să fiu iubitul tău pentru o noapte
pe patul din flori ce l-am pregătit
apoi pot să plec singur împăcat
pe marginea drumului pavat cu frunze moarte

ai venit spre mine
cu-n zâmbet larg pe fața lucioasă de Niveea
„mă numesc Lica” mi-ai spus
am tăcut am înghițit ultima flegmă pe ziua aceia
te-am urmat cu palma așezată pe fund
pe patul de flori a rămas doar o floare - tu

nu te mai privesc acum
bărbaților ce te admiră le spun zâmbind din priviri
„în spatele fiecărei femei frumoase
există un bărbat plictisit”