Când majoritatea, cât ar fi de proastă,
Încă îmi dictează cum să mă comport,
Se trezește-n mine spiritul de castă
Și-aș pleca în lume fără pașaport.

Zilnic mi se-nfige sula lor în coastă,
Multe zile grele am să mai suport,
Când majoritatea, cât ar fi de proastă,
Încă îmi dictează cum să mă comport.

Dacă duc o viață tristă și nefastă
Nu înseamnă, însă, că deja sunt mort;
Mai cioplesc o țeapă, mai apăs o tastă
E de trebuință orișice aport

Cât majoritatea este încă proastă.