se făcea că eram undeva
într-o cameră de hotel ori într-un tren
sau la capătul lumii/ de fapt
ce contează
important pentru noi
este
că eram fix acolo
și ca să fim siguri
am marcat teritoriul
desenând un cerc cât să încăpem amândoi
plus
cutia de remi
și micile noastre obsesii

***

de ce tocmai jocul ăsta
habar n-am
cert este că
cine pierdea
primea o pedeapsă
eu spre exemplu
am fost nevoit să stau într-un picior
iar ea
să imite sărutul

***

pentru mine a fost simplu
ea însă
a spus că nu știe
ce dracu' e aia
a zis
apoi
mi-a luat mâna stângă în mâinile ei
și a mușcat-o cu dinții

***

nu ne interesa că noaptea nu mai era noapte
că ziua nu mai era ziuă
iar lumina
fără
niciun fel de culoare

***

stăteam așa/ față în față
în cercul nostru aproape perfect
și priveam stelele
admiram natura concentrică
și coapsele ei
de o altă natură

***

stăteam acolo
ca pe bancheta din spate
noi
asta știu sigur/ sau nu
ne transformasem într-un periplu de
particule și iluzii
gurile noastre flămânde
și timpul

***

priveam lumina cum se rupea în fâșii
trupurile noastre
se amestecau
intre ele
într-o formă circulară
perfectă
totul se petrecea
ca într-un film
ce rula pe un ecran gigantic
iar nouă ne plăcea
și-am fi dorit să nu se mai termine
niciodată