Toamna își ridică marele pavoaz,
Ziua nu mai poartă zicere de cuci,
Drumurile noastre poartă alte cruci,
Zorile adastă-n margini de pervaz.

Veverițe roșii vin mai des la nuci,
Rândunele-n stoluri cerul de topaz
Îl brăzdează -n cercuri, apele-n obraz
Ne arată riduri trase-adânc de știuci.

Ziua-i prea fierbinte, nopțile-s mai reci,
Tot mai des privirea stă pe-un singur punct,
Boabe de fasole se usucă-n teci,

Râuri subțiate curg prin albii seci,
Vara asta parcă e cu contrapunct
Și-ai pleca vreo lună pe un țărm, la greci.