Cum ținea mama banii în colțul năframei
pun deoparte cuvinte pentru zilele când păsări
cu irișii plini de alte păsări caută firmituri pe pervaz
sau apa din palme și trilul rămâne dincolo de zbor
pentru inimă aer

Cuvintele își fac loc printre altele sunt hrana
din palmele necunoscute apă răscolită de îngerii păsări
uneori fără veste fereastra îngheață atunci pe retină hieroglifele
clipei cu valium îmi țin universul până pacea coboară în sensuri
cum apele blând printre pietre tocite

Dar nu, nu e de-ajuns dincolo de pătratul ferestrei
răsfoiesc ca într-o carte alte ceruri paragrafe mă scot din prezent
mi-e tot mai sete de aer agora e plină
după semnături recunosc manifestul celor cu aripi în piept
trăitorii în spirit stăpâni ai cuvintelor atemporali imponderabili
neconstrânșii privind spre oriunde printre rânduri locuind asumat
pagini transparente ori mate după cum este anotimpul
din sufletul lor

E ziua când plouă cu păsări uimite în cerul ferestrei înfloresc orhidee
copacii cu frunzele roșii pun timpului semne ca și ei plătesc neuitării
în monedă stabilă și restul cuvintelor rămân la păstrare
într-un obi secret pentru alt început