De când e lumea și Pământul
Þărâna noastră roditoare-a fost
Căci Domnul ne-a trimis Cuvântul
Ca noi în toate să găsim un rost.

Noi însă am ales păcatul,
Acum fiind cuprinși de remușcări,
Ușor seduși de Necuratul
Că nu-i greșit s-avem ceva scăpări.

Fugim croind cărări pe-aiurea,
Pe lângă drumuri cu asfalt mai gros,
Noroc n-aflăm pe nicăiurea,
Ne-oprim atunci când dăm de-un brad umbros.

Oriunde-am vrea să stăm mai bine,
Belșugul vieții-l vrem sub adăpost,
Noi rău nu vrem și nici rușine.
Ni-i bine dacă-avem pe zi de-un tost.