sirop de fum împrăștie în nară
și binecuvântată-i este ceara...
ospiciu de singurătate-i gara
eu te aștept c-o lumânare-n gară


te-am așteptat, tot cu Lumină, seara
dar n-ai venit, Mesenii te chemară
la Cina lor de astă-primăvară
în dimineață-nzăpezită-i gara


în curcubeu de lumânare frântă
te-ai rătăcit pe undeva pe drum
și parcă văd să nu vii nici acum
când spre-a veni m-am prins cu zmei la trântă


dar în zadar dorințe mă frământă:
ospiciu-i gara, lumânarea-i frântă