Un strigoi care sperie copiii la ceas de seară
o ruină care alungă vizitatorii
cu efluviile ce se revarsă din rănile sale
Cocoșul de Aur
victimă a doi ucigași implacabili
timpul și nepăsarea
pare să-și fi acceptat soarta
asemenea unui muribund
care îmbrățișează moartea resemnat

hemoragii mortale
putregaiul și rugina
smulg lacrimi
câtorva nostalgici
care
având amintirile drept panaceu
mai speră într-un miracol

zăbovind din când în când
la căpătâiul lui
li se pare că aud acordurile orchestrei
împletindu-se cu șoapte de budoar
venind de peste ani din sălile în care
în clinchet de pahare
declamau când frumusețea când perenitatea vieții
și se amăgeau cu iubiri de lupanar.