Portretul mamei, dacă vrei
Să-l desenezi, e chiar ușor:
În loc de acuarele, iei
Puțină dragoste și dor.

Și-un strop de cer senin se ia,
Să i se pună în privire,
Apoi, cu cioburi mici de stea,
Se dă privirii strălucire.

Pe chipul mamei, la sfârșit,
Un zâmbet cald se desenează,
Dar nu cu un penel vrăjit,
Ci-mprumutând din soare-o rază.