Acum câteva lecții, venise primăvara
cu ea și două povești ciudat amenajate

Prima oară prima fată
și-a tăiat capul arătătorului cu cuțitul
apoi capul
că era șmecheră și subțire
și trăia într-o casă amăruie la capătul satului
toată lumea îi spunea cum să arate
dar ea tăcea.

Cealaltă, sora ei vitregă se înțepa în infinituri
se boțea singură în suluri de gheață și ziare
și sărea pe stradă cu picioare lungi de capră
shhh taci uite-o vine acuma
tuturor le e frică de ea
e prințesă suburbană care-și mănâncă puii când și-i fată
în dreapta tronului un câine alb îi ține pocalul de vin
între dinți
și balele îi curg pe pantofii negri cu cuie-n loc de tocuri
într-o manieră Tarantineasca
ea era cea care punea punctul în familie.

Dar ele două, amândouă nu puteau să moară decât împreună
cu ghilotina acolo unde odată ședea eșarfa

păcat că oamenii din sat voiau decapitarea celei dintâi
căci ea era sărmană și bolnavă că nu era cum și-o imaginau ei
cu pietre pe inimi
ea nu-și spăla uniforma pentru că nu avea uniformă
pe cea de-a doua o adorau cu parfumuri
o îmbăiau în cratere, creiere și pene
iar cea de-a doua aplauda slow motion și dinții îi cădeau
cu fiecare atingere dubioasă de carne, tare.

Au murit oamenii
și a doua primăvară
și satul
iar cele două înviau cu cât erau mai diferite.

„Familia e totul“ tatuat pe vene.