nu te încrede-n vântul ce-ți șoptește „te iubesc!”
cum soarele nu mulțumește sărmanilor ce îl doresc
nu te opri din drum pentru un biet oftat
nu te-ncălzi la foc sălbatic nevegheat

căci multe gânduri ne-au fost date pe pământ
ca să devină lacrimi sau să dispară-n vânt
din dragoste adevărată nu se moare
ci doar când vraja-i ruptă doare tare

și-atunci nu te lăsa prădată de-un amor
nu-ți vinde ochii frumuseții florilor
nu da un univers întreg pentru un corp ceresc
și nu te da pentru un vers lumesc

ascultă doar ce ți-am șoptit în vânt
am pus un strop de suflet și mult gând
de n-am fi fost
cum sunt
cum ești
n-aș fi știut să-ți spun
și nici tu să primești