De ochii tăi mi-e ud în suflet, fleașcă
Și ruga mea trăiește-n duh cu norii
Când se-mbrâncesc spre zori de ziuă sorii
Și Ra ne-ntinde-o rază din Caleașcă.

Ne îmbătăm cu ploi ambulatorii
Cafeaua e un vis de vorbe-n ceașcă
Eu sarea și cu pâinea scot din tașcă,
Aștept un înger ce-mi visează zorii.

Tu ești himeră, locuindu-mi patul
Vopsită-n poeziul unei sfinte
Simțirea de-mi străbate-n lung și-n latul.

Pierdut în colosalele cuvinte
Mă înfioară-n clipă ceasul, leatul
Ce-mi e de-acum de-aducere aminte.