ceasul pe care toată lumea îl consideră important învață sigur toate orele de la prima rotație pe când mie îmi trebuie mai multe răsfoiri ale aceleiași cărți până când s-o rețin, de la prima citire povestea în mare a poeziei, la a doua citire intenția autorului și la a treia înțelegerea stilului iar dacă și încerc să scriu ceva intervine obsesia a ceea ce am citit care parcă vrea să mă oblige să scriu ceva asemănător
după multe încercări am stabilit ore de citit și de scris cu pauze între ele ca un tren care dacă trebuie să fie folositor atunci este obligat să oprească și în stații
iar câteodată când găsesc ceva interesant mă simt ca un intercity care are obsesia stației finale și mai scriu și vorbele aruncate de călătorii din stațiile trecute cu vederea de cele mai multe ori supărați de avantajele celor din intercity