cât mi-a fost dat în forul meu ajunge,
ca viața se topește-o lumânare
de nicăieri nu cer o amânare
amurguri dese-n suflet să-mi alunge.
târziu ori prea devreme-aprind amnare
simțirea mea o veșnicie-o unge
iau taurul de coarne, că împunge
la pieptul tău îmi caut alinare.
pe marea cu talazul pân' la stâncă
spre tine-adun armade de corăbii
căci te-am iubit și-n mine parcă încă.
întomnizări, multiplu-n ciori și vrăbii
Iubirea e a Cerului poruncă
și cu pirații dragostei mă-nsăbii