pun gura la șipotul rostirii
convoi de cuvinte răstoarnă cu cracii în sus tăcerea
se împuținează numărul celor am fost,
ba o moarte, ba o căsătorie
mi-e convenabil, tu vrei să ne iubim fără acte
nu țin nici buletinul pe dinafară
îmi știi doar numele mic

târziul e un născut devreme
cară-n viscere anatomia anilor
i-a fost plumb de multe ori, i-a fost rugină
s-a ales cu leziuni pe suflet
din cercetarea de Dumnezeu

liniștea dinainte de furtună, în tranșeea dimineții
oștenii realității dorm somn de cuvinte,
putreda înțelepciune a zarului de a se fi născut

ca de un morb mă vindec de cuvinte