și când auzi o voce
că-ți spune

ca să îți iasă o pasăre pe gură
trebuie mai întâi să îți trăiești durerea în picioare
să o plimbi prin visele tale să o hrănești cu sângele tău

noaptea să stai lângă dânsa și să-i asculți
poveștile are multe de spus nu o lăsa să te bântuie

numai tu știi cum e
ai văzut-o în toate formele ei

durerea acută care te sfâșie
până simți în cerul gurii pământ încins
și dintr-o clipă în alta ai senzația că ai s-o mierlești
numai că moartea nu vine așa cu una cu două

durerea cronică este mai suportabilă
o simți cum te frânge bucată cu bucată/ jar mocnit pe care îl ții în mâini
iar tu nu ai puterea să te împotrivești

apoi vine durerea aceea abia sesizabilă precum aerul uscat pe care îl respiri
și observi că ceva nu este în ordine

în dormitor singurătatea e cea care domină stai pe întuneric
cu ochii deschiși până îți crește un șarpe în piept și știi orice ai face nu îl poți birui
trăiești chestia asta ca pe un vis oribil care te macină secundă cu secundă

de asta nu te mai vindeci
alergi noaptea pe străzi cauți răspunsuri pe care tu însuți nu le poți desluși
intri în vorbă cu străinii bei cu străinii faci sex cu orice femeie îți iese în cale
și cu toate astea simți durerea aceea sâcâitoare

oricum ai lua-o nu s-a inventat un antidot pentru tine
scoți mobilul din buzunar ai vrea să vorbești
dar cu cine
cine te poate ajuta
dormitorul tău este sacru cu el conviețuiești fără niciun fel de repulsie
el îți știe toate secretele
și până la urmă în noaptea când îți va fi frig
el este cel care te va înveli