Într-o bună dimineață,
Vesel și cam pus pe glume,
A pornit hai-hui prin lume
Soarele cel plin de viață.

Întâlnind un nor în cale,
Îl și invită la joacă,
Gândind că are să-i placă
Compania dumisale.

Însă norul nu-i răspunse.
Ba, mai mult, fără rușine,
Își umflă obrajii bine
Și pe soare îl ascunse.

Să vezi, însă, soarele,
Nu a stat nici el degeaba!
Văzând cum arată treaba,
L-a străpuns cu razele.

Să te ții deci păcăleală,
Ba tu soare, ba tu nor,
Deveniți încetișor
Parteneri de hârjoneală.