Se apropie așa sfios ca o teamă,
mă roagă să-i dau mâna și un toiag
să ne unim –
gândul bun.

Gândul bun te caută;
e cel care-ți numără pașii spre înviere
și-ți mai strecoară câțiva
(poate nu-i va zări Dumnezeu).

Gândul bun e gândul bun –
te invită la jertfă
e cel care și-a scos ochii din dragoste
ca să nu fie rănit de goliciunea neputinței.

Gândul bun e ca și un copil –
când îl ai, te bucuri.

Gândul bun te așteaptă
cu raiul în brațe.

Gândul bun e cel ce rămâne
viu ca o liturghie