Curaj, finalul e același pentru toți
Chiar dacă ești acum pe val,
Sau simți că nu mai poți.
Patru linii drepte, păstrează o poveste
Iar vorbe înțelepte
Rămân, trecutul este....
O perdea ruptă de actori
Ce nu vor să repete,
Un cor prea vesel de sudori,
O nucă și-un perete.
Te-ai întrebat? Unde-i răspunsul?
Sau poate vrei ca alții,
În drumul lor să-ți schimbe cursul
Spunând doar aberații.
Când ești doar tu în mintea ta,
Încearcă să te găsești,
E mult prea greu să-ți auzi vocea
Când în oglindă te privești.
Aș vrea să tremuri, să deschizi,
O cameră din tine
Și tot ce-i rău tu să ucizi
Știind ce este bine.
Dacă te pierzi, să nu fii trist,
Speranța e-ngropată.
Atunci vei ști că ai mereu
În mână o lopată!