Brazii

Sub cerul ca un spate de-armăsar în galop
Priveam la brazi – săgeți spre Dumnezeu,
Iar ochii-mi umeziți, curgeau strop cu strop
Cu gândul spre-un ansamblu bine-greu!

În muntele ce m-a primit la sânu-i cald,
Mi-am pedepsit gândurile între baricade,
Fără milă le-am cioplit cu suliți de smarald
Numai pe-acelea ce s-au arătăt cam fade!

Voi, brazi cu vorbe despre cerul limpede
Mă îmbătați cu aerul vostru de tot divin
Întineriți-mi simțirile, faceți-o repede
Și mult mai des la voi, cred c-am să vin!