În fiecare zi ne expandăm iluziile...

Iubirea nu-i ceva ce se găsește în magazine
Și atunci o vreme umbli gol de tine
Măsurând timpul prin mers de drezine

În fiecare seară ne înșelăm ochii visând...

Singur gândul nu poate atinge universul
Îi privim doar marginile îi intuim reversul
Dar niciodată nu-i deslusim pe deplin sensul

În fiecare tăcere țipă un cuvânt...

Inima nu știe a se întreba în ascuns
Caută printre oameni un tainic răspuns
Să poată pătrunde în nepătruns

Doar eu mă prefac a nu trăi...

Și iau de la alții nepăsări străine
Le port pe umeri ca niște zibeline
Până devin gol de mine

Ca cerul să aibă pe cine să se sprijine