Doar cu picioarele goale,
Cȃnd abia înflori macul,
Merg atent prin iarba moale
Admirȃnd natura, lacul.
Sub o salcie pletoasă
Stau pe coadă precum racul,
Gȃndurile nu mă lasă,
Oare-s frate chiar cu Dracul?
Domnul spune
Că-i sunt fiu,
Plămădit doar din țărȃnă
Avȃnd chipul Lui,
O știu,
Vrerea Sa îmi e stăpȃnă,
Ȋnsă
Dumnezeu, săracul,
Are și alți fii,
Vezi bine,
Printre care
Chiar și Dracul,
Deci,
Printr-o logică mai tare,
El ar fi frate cu mine?