Poezia dă o noblețe tristeților poetului
îi pune o aură de sfânt
în ochii celui ce la ceas de seară
deschide cartea și din stihuri
își face cataplasme
pentru propriile-i dureri
adormindu-și rănile pentru încă o noapte
departe de strălucirea unei stele ce dansează
departe de a-i aduce pacea rezervată sfinților
acea aură îi va mai ostoi poetului haosul
ajutându-l să se ridice dintre așternuturile inutile
și să înfrunte schimnicia încă unei zile.