Dragii noștri parlamentari,
Cei mai de seamă demnitari
Din țară, au răspunderi mari:
Ei poartă pe umerii lor
Grija întregului popor
Pentru a cărui bunăstare
Muncesc pân-la epuizare,
Zi-noapte, și fără răgaz.
Nici pentru masă n-au popas.
Totuși, pentru efortul lor,
Nu-s plătiți corespunzător.
Au o leafă foarte mică
Și mereu le este frică
Să nu moară anemiați
De foame, subalimentați,
Întrucât, leafa de-o lună
Le-ajunge doar o săptămână.
Așa fiind, s-au întâlnit,
S-au consultat și-au convenit
Ca salariile lor, toate,
Să fie, repede, dublate.
Doar astfel speră c-or scăpa
De foamea care-i tortura.
Propunerea s-a discutat
În Parlament, și s-a votat.
De-acum, ei pot să trăiască
Fără ca să mai „ciupească“
Din altă parte nici un cent,
Pentru că au suficient
Ca să ducă un trai decent.
În plus, după cum se știe,
Nu trăiesc doar din simbrie.
Mai sug și de altundeva:
Sunt membri-n AGA și-n CA
De unde, acești barosani
Primesc iar mari sume de bani
Așa-ncât, să nu se mai plângă
Că n-au nici un bănuț în pungă.
Dar credeți că sunt mulțumiți
Numai cu-atât? Vai, cât greșiți.
Nu știți c-acești mari seniori
Sunt și mari întreprinzători
Și ca patroni de SRL-uri
Care, deși mai dau rateuri,
Aduc profituri însemnate
Chiar dacă sunt înregistrate
Ici-colo, prin străinătate.
Rezultă că acești confrați,
Atât femei, cât și bărbați,
Sunt tot timpul preocupați
Să facă ceva din care
Să curgă bani în buzunare.
Așa fiind, au născocit
Încă ceva, neîntâlnit
În lume, însă le-a ieșit:
Motivând că au muncă grea
Și că se vor pensiona
În curând, se gândesc cu frică
La pensia de stat, că-i mică
Și nu va fi suficient
Ca să ducă un trai decent.
Temându-se deci să nu moară
De foame și în ocară,
Au cerut înc-o pensioară
Zisă și suplimentară,
Pe lângă pensia de Stat
Care e ceva garantat.
Propunerea, care-a venit
De la un mare erudit,
S-a discutat în Parlament
Și s-a votat, e evident
Fără vreo obiecție.
Ce ziceți de-așa lecție?
A fost chiar unanimitate,
Nu s-a pus nici un băț în roate
Așa cum știm că mai făcea
Uneori opoziția.
În acest fel, au reușit
Să aibă, precum și-au dorit,
Mai multe surse de venit.
Ce ziceți de-așa performanță?
Mulți spun că asta-i aroganță
Dar, indiferent cum se cheamă,
E clar că ei n-au nici o teamă
Și cât timp vor fi „la butoane“
Sigur nu vor muri de foame.

Când poți averea să-ți rotunjești,
Acționează, altfel, greșești.