să nu-ți ceri moartea, las-o să te cearnă ea
și nu te-arunca cu pieptul gol în lama ucigașului cuvânt

vănătorul ucide ca să-și potolească foamea
dar cel care ucide ca să-și facă doar plăcerea
va deveni la rândul său vânat
deși util, prefer să mă lipsesc de el

morman de trupuri în ruină
e astă lume-n care pribegim
iubirea are multe înțelesuri
în care rareori ne regăsim

ne poticnim în viață de cuvinte
și din cuvinte moartea o croim
surprinși suntem de-a ei vâltoare
fie că da, fie că n-o voim

căci taina morții se oprește-n pragul vieții
și e decorul unei piese-n care n-ai jucat nicicând