Prima condiție ca să urci aceste scări
e să-ți scoți pantofii de lac și costumul office,
să pui între realitate și iluzie semnul egal.

Să rămâi gol, pe dinafară,
dar pe dinăuntru să auzi clopotele bisericii,
ca în toate zilele de sărbătoare.

Să nu cauți ceva anume, dar să ai nevoie
de o mică busolă, asemănătoare cu pântecul,
este condiția a doua.

A treia ar fi
să chemi rudele și prietenii la o masă
și cu un briceag să le tai limbile,
iar în momentul în care faci asta, să nu-ți
tremure mâna.

Condiția a patra
și cea mai grea e să nu miști când puștile
toate sunt îndreptate spre tine.

Următoarea, ar fi să stai în rând după pâine
în supermarket ca și cum nimic
nu s-ar fi întâmplat.

Codiția a șasea
este să nu te gândești ce vor face copiii tăi
fără tine. Să arăți tuturor biletul,
să urci în micul avion, să nu privești în jos
cu dorință, nici măcar stewardesa.

Ultima condiție e să nu stai cu ochii pe ceas
și să zâmbești tuturor când vei realiza că,
începând cu prima condiție, ești un om mort.