Doamne
ți-am trimis o carte
necunoscându-ți adresa am lăsat-o în cutia poștală
am văzut că sunt multe cutii pe scara asta a lumii
vezi că a mea miroase a dor
când am legat foile în ea aveam 12 cu 7 tensiunea
pulsul era cam mare
cică de la răceala mi se trage
dar eu cred că de la așteptarea asta apăsătoare
că la câtă treabă ai tu numai de citit nu-ți arde
vezi că ți-am lăsat acolo și o coală albă
poate vrei să-mi răspunzi și nu ai hârtie
scrie-mi și mie două rânduri
ce-ți trece și ție prin cap
sau măcar pune-ți degetul tău in coasta inimii mele
să-mi lași și mie un semn inconfundabil
că ai trecut pe acolo