Inocentul întinse o mână.. aceasta e mâna ta trudită
de trupurile fragile, albe, ale progeniturilor..
Tot cu aceiași mână ai să mângâi un animal,
o fiară cu blana aspră și cu trup pleoștit,
teribil de leneÈ™..
Este lenea venerată precum o virtute a muncii, oare?

Iubito, afundă-ți degetele mici și solzoase
în osânza, în părul sârmos al acelei eterne fiare,
împletește-i cârlionții, dacă poți..
și începe-i un cântec despre mine,
despre aventurierii liberi ori despre anticii astronauții
care, niciodată nu s-au mai întors pe pământuri..

Oricum nu mai știi de ești fecioară, ori făt,
smulgându-i cornul fiarei, întinzându-i gâtul...
Nu uita să-i prinzi picioarele dinainte îndărăt..
și înveșmântează-i în safire râtul..

Teribil și curajos peste măsură
va fi atunci tot ce va ieși din mâinile tale...