Singură să fiu lăsată.
Caldă și definitiv murii
într-o cameră-nghețată.
Seceră cu dinți sclipi.
Numai groapa umbră n-are
și tânjesc un con căzut
într-o pată de păianjen
care trupuri vii a supt.

Și în lume duce suflet
turla fără cavaler.
Adu-mi
un cuțit virgin de tăiat piatra
dintre pieptul meu și cer.