la o cramă
un necunoscut rostogolea
un butoi cu melancolie
pe scările pe care urcă
şi coboară
viţa de vie
nobilă, albastră, obscenă

la intrare
doi copii de cerberi
sorbeau liniştiţi măduva
unui pensionar adormit
obscen şi nefericit

cu o liră am cumpărat
preşul galben tocit
şi i-am cântat
i-am tot cântat
aplecat şi-ndurerat
de mama fiului meu

moartă demult
căci de mult n-o mai ştiu
n-o mai văd
n-o mai vreau
în colțul patului meu fumuriu


28 iunie 2017, Constanţa