nu te uita! nu traversa! mergi înainte!
comenzile îmi aparțineau sau eram doar un receptor defazat?
cineva îmi șoptea că viața e frumoasă și merită trăită

ai simțit vreodată că te miști în interiorul unei cuști de sticlă?
din care nu poți vedea ce se întâmplă la exterior
și că uneori auzi șoapte șterse atât de șoptite și neînțelese încât...

mai bine nu. nu te mira. uită că viața ta
a fost un șir neîntrerupt de nonevenimente și tăceri
care cu greu ascundeau tumultul vieții

poate că viața m-ar fi învățat să iubesc și să urăsc
poate că viața mi-ar fi tras șuturi și m-ar fi aruncat în șanț
dar ar fi fost o viață adevărată și nu un exponat în vitrina experimentelor