Tăceam la mal,
oceanul rece tremura
și-o mai chemam,
sub floriile ce înmugureau,
nu apărea.

Tăceam apoi pe la izvor,
friasone tari mă scuturau.
Copac subțire, în viitor
toți îl uitau,
iar vântul orchestra.

Un dor de slove se ivește
și îmi amintesc - cărunt,
nocturna, rece, tinerețe
unde erai când am tăcut?