cerul meu este uriaș candelabru
lumini euforice se aprind pe rând
topesc în raze coșmarul macabru
stele-mi purifică și ultimul gând.

sunt în aula nopții lumina mă domină
învăț cu ardoare ce e bun și ce-i rău
sentimente de iubire azi predomină
și grija ca să nu mă prăbușesc în hău.

sunt poetul nopților albastre
insomniile îmi aduc în suflet versul
muzele mele nu cunosc dezastre
cu stăruință exersez diversul.

strâng în suflet fantezii cu astre
sunt poetul care cântă universul.