M-am pierdut într-o noapte străină, de orb,
cu teamă de otrava ierburilor
prin care sar iepurii fugăriți de lună.

Dealurile cu spinări de bivol
pe lângă care trec, le cunosc după umbrele
copacilor căzuți în adormirea arșiței.

Pe drumul de piatră albă, lucitoare,
nici urmă de copilărie desculță
cu degetele picioarelor flori sângerânde.