Trezește-mă-n sperarea-n doi, iubito,
Cocoși în zori ne strigă doar pe unul
În perne, pruncilor a fi ajunul,
Să vii, din mine înjumătățito...

Când mor distanțe dorul tot adunu-l
Și foc îi dau, sosirea ți-ai pețit-o,
Iar nuntă-aici făcând, din zări venito,
Amor în trupuri face pe nebunul.

De Dumnezeu aducere aminte
În rugă dimineața ne-o vărsăm
Valsând acolo sfintele cuvinte.

Și regăsiți, icoanei adăstăm,
Oglinda sufletelor noastre printre
Păcatele sub Frunze ce-ntomnăm