cel mai frumos poem l-aș putea scrie
doar în brațele tale

în camera mea de închiriat soarele
se spânzură în fiecare zi
de pânza de păianjen a unei iluzii
tu stai rezemat de umbra înserării
dacă întind o mână îți pot atinge nepăsarea

deschid calculatorul și-mi pun un emoticon
cu zâmbet la profil
gândul meu e cât o biserică
unde se odihnesc amintiri rătăcite

lumina cade vertical pe bocancii mei
obosiți de drum