Mergând ca spre izvorul unui fluviu
Nu sunt mort dar știu că sunt viu
Întâlnesc doar ierburi putrezite
Și semne cu inteligențà de mici ispite

Aceasta a fost când am numărat 9 mii de ani
Atunci când nu eram decât golani
Încep să-mi aduc aminte că nu sunt decât 2 mii
Și peisajul, oamenii sunt 9 mii de vii

Noi parcă aveam prin veacuri zborul
Până s-a lăsat găsit izvorul
Acum credincioși, mergând ordonat în noi
Iată că de pe maluri se găsesc refugii pentru convoi