lucirile amintirii redesenează chipul stăpânei lor!
norul vulcanic împinge de la spate popoarele migratoare - cenuşiu, uruind ameninţător -
cu o viteză din ce în ce mai mare.

(gând al puterii blânde - răbdător)
tu zâmbești de la celălalt capăt al vremilor călătoare;
- mereu înfiptă în verdele copleșitor -,
neclintită în apele reci ale noii ere barbare.

... iubirea ta îmblânzește acea foame colosală, mișcătoare -
și dezarmează războinicii stepei; se retrag către mare.
pe sub cerul abia desprins de pământ, unduitor,

briza sărată mângâie drumuri șerpuite, poduri lucitoare.
mi-e dor de tine; pe când norul vulcanic, amenințător
- e gonit de razele privirilor tale

nemuritoare!