Azi nu
Azi nu
Azi nu

ambele pisici plâng de foame
în acest pat ros de citit

ambii câini rod în sec
cu bale literele până la os

Azi nu
Azi nu
Azi nu

piatra din mine este îmbibată
de sudoarea lumii care nu mă vrea

Azi nu
Azi nu
Azi nu

asta e trinitatea postmodernă
oarbă la om și la umanitate
până ce fi vor renăscuți Celine,
automatismul suprarealist al inteligenței artificale,și dada în Silicon Valley
care va deveni un lac
de sudoare a rațiunii umane.
Poemele mele s-au volatilizat
între cuvintele eliberate
de topirea digitală.
"Te salut generație în biți", în lumea
a treia încă mai am o șansă
la viață
în Mad Max ascult
hip hop și I loose myself
Endorfinele vor veni
acum să mă adape
cu liniștea trecătoare a nopții
Poate că nici eu nu trebuie
să mai fiu așa de pofticios.