- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Te-am cunoscut în trenul personal
Ce ne purta spre văi teleormănene,
Și-ți admiram prin al privirii val
Cosița neagră-a mândrei Cosânzene.

Privindu-te doream să mi te pierd
Prin focul dulce-al dragostei din mine,
Iubirea,-o fiară, eu un falnic cerb
Ne duelam într-un vagon pe șine.

Și m-a învins acea cumplită fiară
Și inima mi-a smuls triumfătoare,
Și parcă vrând mai tare să mă doară
Ți-a aruncat-o ție la picioare.

De-atunci tot sunt îndrăgostit de tine,
Și dragostea mă-nțeapă furioasă
Silindu-mă să îmi vorbesc în sine:
Aș vrea să te revăd, fată frumoasă.