Gol. Mai gol decât tine.
Dintotdeauna gol.

Ca o clapă de pian
A cărei lovire cântă
Nu pentru că e de fildeș,
Ci pentru că este articulată
Corzii din pântecul înfluturat
Al cărnii trandafirii a organului.

Un veșmânt de sfânt
Așezat spre închinare
Pe altarul de marmură
Într-o ambră de lumină
Întrupată ca o umbrire
Îndiințată cu depărtări
Întinse printre căderi
Cărora li se închină
Rana și Moartea.

Un gol plin de adâncuri
De unde nu se mai înalță
Nimicul ca dintr-un alt sine.

Desenare a Formei din Lumină
Și risipire a Umbrei în Tăcere.