De ce mâine,
De ce seara?
De ce niciun cuvânt spus?

La o tainică poveste,
Un așa sumbru apus.
Ei, prietene, ia spune,
Nu ai vrea ca să mai stau?
La atâtea sticle goale
Un ultim pahar să dau.
Printre planuri, gânduri, vise,
aventuri și-un dor pătruns;
Din atâtea rânduri scrise,
Un rând a rămas nespus.

De ce azi,
De ce acum?
Am plecat,
plecat rămân.