ÃŽn cadrul ferestrelor
Este înrădăcinată lumina.

Ferestrele din pereții caselor
Cu înfloritele glastre și cu perdele
De după care privim spre lumină
Ca prin întuneric spre stele.

A fi înseamnă-a privi.

A te uimi de ceea ce crește
ÃŽn interiorul orizontului ascuns
De după draperii și perdele
În ochiul care privește.

Rădăcina cerului
Crescând în căutarea
Luminii din inima efemerului.

În inima rădăcinilor unde fructul,
Care pe ram din flori îmbumbă,
Adună din adâncuri zvâcniri
Cărora petale le cresc
În ferestre umbră.