Mă dor timpanele de tăcere,
Vorbesc dar nici ecoul nu-mi mai răspunde,
Lumea trece pe lângă mine
Fără să vadă, fără să simtă.

Întind mâna, dar nu e nimeni,
Doar pereți reci și vise stinse.
Când nimănui nu-i pasă dacă
Mai exiști sau ești doar gând…

Atunci, de ce să mai rămâi?

Noaptea cade peste mine,
Ca un val ce mă înghite,
Și mă-ntreb, de ce contează
Dacă sunt sau nu aici?

Poate mâine n-o să doară,
Poate mâine n-o să fiu,
Dar, deși aș vrea să scap,
Încă sper… măcar un pic