Tot plouă, putrezind și-n cramă vinul
Pe care-l beau din cupa de tristețe
Venită despre haz să mă învețe
Deși mai mult împlântă-n mine chinul.

E lună-n țărmul tău de frumusețe
Și stelele pe mări nu știu suspinul
Un val le poartă-n zare ca asinul
Spinări de apă unduind istețe.

Și cele două sfere-s tot lichide
Eu în supliciu, tu în vesel drum,
Acvatic ușa-n noi ni se deschide.

Împovărați de mâine în acum
Un amândoi va fi sub zodii vide
De floare eu pământ iar tu parfum.